Bunny Lake Is Missing (1965) by Otto Premminger


Aparent filmul este un thriller plin de suspans. O povestire în al cărei final autorul ne spune clar ca nu este vorba decât de un (din punct de vedere politic pentru acel timp) inofensiv  film de groaza, de un psihopat, deci un caz particular.

Filmul  oferă posibilitatea de a reflecta critic asupra  instituțiilor  statului democratic.
Totuși pana la deznodamantul final,  momentul clarificari, show-downul, suntem confruntati cu o situatie in care nimeni la aceea vreme si poate si astazi, nu si-ar dori sa o traiasca. Este vorba despre acea atmosfera represiva din ani de varf ai razboiului rece, perioada despre care se stie ca in west, mai precis in tari ca U.S.A. conservatorismul facea legea si orice persoana ce se distanta putin de regurile severe ale acestei ideologi ar fi putut fi victima unei represiuni ascunse din partea autoritatilor. Este bine cunoscuta influenta avuta de House Un-American Activities Committee in sociatatea americana a acelor ani ca de altfel si faimosul presedinte a carei perioade de guvernare este cunoscuta si sub numele de era “McCarthy”.

Acest film pare a fi un răspuns artistic subtil dar foarte puternic la  atmosfera de represiune politica și teama din rândul celor ce gândeau altfel decât norma impusa “de sus” la acea vreme.
Acțiunea filmului  pune sub semn de întrebare autoritatea statului democratic prin instituțiile sale. Puterea statala. Teme care la acea vreme erau dezbatute in lumea filozofica. Michel Foucault publica in acelasi an cunoscutul essay Madness and Civilization.
Faptul ca filmul se termina prin a prezenta principalul vinovat al acestei stari de suspans, ca un simplu psihopat, fratele “ei”, nu face altceva decat a elibera filmul de orice suspiciune ideologica, motivele invocate pana acolo pierzandusi valabilitatea si ramanand ca false interpretari in cadrul incercari de a investiga cazul a spectatorului. Un joc intre autor si spectator. O decizie esentiala luata de Premminger, prin care se pare ca a scapat filmul si poate si pe el insusi de cenzura americane dela aceea vreme.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.